Cine-i asta… Dean si mai cum ziceai? Koontz?

Posted: March 25, 2012 in D-ale studentenilor

Pentru a continua utopia inteligentei maxime care ne tradeaza linistea si care de fiecare data incearca sa ne calareasca, pe noi, studentii stupizi, cu o demagogie extrema, am zis sa imi pun niste Pink Floyd in dimineata asta (nu, nu ascult Another Brick in the Wall, vreau ceva mai chill, care sa nu ma influenteze, pentru manelisti: Shine on you Crazy Diamond. Varianta full, daca va intereseaza, aia de 26 de minute in care voi ati ejacula prematuri de treisprezece ori. Stati linistiti, este numar cu ghinion) si sa continui cu un nou capitol in care sa demasc conspiratia Universitatii Prosti Gramada…aaa scuze, Petrol si Gaze Ploiesti.

Eram in primul an de facultate, prima luna a semestrului, prima saptamana chiar, excitat ca dracu’ de faptul ca am mai mult par pubian ca in liceu si de asteptarea fetelor frumoase si la mine in grupa, nu numai la ceilalti:P

Nu stiam ce vreau sa fac in cadrul facultatii alese, nu in totalitate cel putin. Stiam ca citesc mult – insa nu ce trebuie – stiam ce imi place sa scriu – de asemenea, nimic de apreciat – si mai stiam ca imi doresc sa devin un artist desavarsit.

Desigur, primul perete de care m-am izbit a fost reprezentat de dragele mele colege (nu toate, insa marea majoritate) care m-au intampinat inca de la primul seminar cu intrebari gen “Da’ tu ce cauti aici?” sau “Tu ce vrei sa faci cu facultatea asta? Nu ai fi mai potrivit pentru foraj sau petro-chimie, ceva mai pentru nivelul tau?” (DA, dragelor, trebuia sa ma duc acolo! Facultate grea, dar banoasa in final, care se pisa pe toti Cosbucii vostri si pe tampoanele voastre semnate de Eminescu). Ele, fete cuminti, care aproba sexul cu un singur barbat toata viata si doar cel oral si anal inainte de casatorie, imbracate tot timpul clasic, cu nasul pe sus de atatea carti citite, adevarate personalitati culte, care asculta Jazz-ul pentru ca pare cult si muzica clasica pentru a se da mare, nu concepeau cum eu, rockerul care-si dorea adevarata libertate, cu jeansi rupti, bocanci si tricouri cu mesaje expresive, vrea sa se integreze in cercul lor de personalitati. Nu mi-am pierdut timpul cu a le da lor explicatii, rezumandu-ma la a le mentiona ca nu vreau sa fiu amic cu niciuna dintre ele. Fiind o facultate de litere, va dati seama cati baieti erau in serie.

Imi aduc si-acum aminte primul seminar de Teorie a Literaturii (o pierdere de vreme din punctul meu de vedere. O materie care te invata cum sa intelegi o proza sau o poezie. Eu zic ca nimeni nu poate impune asta. O intelegi cum vrei si in functie de tulburarea ta de personalitate).

In sala de curs (mai mizerabila decat cele din liceul tehnic de la care venisem), isi face aparitia seminarista, o studenta care terminase aceeasi facultate inainte sa incep eu cu un an sau doi, care probabil facuse un 69 cu profesoara de curs principala si ajunsese sa invete tinerii cum trebuie sa dai pagina la o carte in mod corespunzator.

Eram entuziasmat insa, de modul in care punea problema la inceput de curs si anume: “As dori ca fiecare dintre voi sa-mi spuna ce autori prozatori si poeti cititi mai des, de pe intreg mapamondul, nu doar din Romania.”

Desigur, din fiecare banca au venit raspunsuri clasice nelipsite de Eminescu. Nu stiam exact daca fetele chiar il citeau, sau daca nu citeau nimic si era singurul nume pe care il puteau rosti atunci (de emotie sau nu).

Cand ajunge la mine, enumar si eu cat am putut de inteligibil pentru ceilalti Stephen King, Dean Koontz, Stine (care mi-a macinat copilaria intr-un mod placut) si Irvine Welsh. Cred ca douazeci si sase de perechi de ochi sau atintit asupra mea mirati, apoi seminarista intreaba extrem de confuza; “Welsh? Cine-i asta… Dean si mai cum ziceai? Koontz? Chiar exista autorii astia sau i-ai spus asa… pe loc?”.

Nu am avut ce raspuns sa-i dau.

Ma intrebam insa cum se poate ca o multime de oameni sa te creada prost in momentul in care le spui ceva de care DOAR ei nu stiu?

Comments
  1. Gnowee says:

    Pe King si Stine i-am citit si eu, dar recunosc ca n-am avut pana acum tangente cu scrierile lui Welsh sau Koontz. Dar nu-i timpul pierdut😀

    Revenind la subiect…da, mentalitate clasica. Am patit-o si eu de cateva ori. Odata am prezentat un eseu la scoala si toata lumea a sarit pe mine ca l-am copiat de pe internet, de parca pe internetul asta se aduna elita scriitorilor si publica totul ca sa copieze fraierii. Le-am raspuns calma ca daca ei nu se simt in stare sa scrie asa ceva, nu insemna ca eu nu sunt. Mna, sunt si modesta :))

    Romanul, ce sa-i faci… De ce sa pice el de prost si sa admita ca nu stie? Mai bine se uneste cu ceilalti ca el si te scot pe tine vinovat, ca inventez prostii care le ofenseaza gradul ridicat de cultura.

    Totusi, intrebarea mea este: ce mama naibii cauta individa aia acolo?😐

    • zombie667 says:

      si eu ma tot intreb. problema e ca nu-i singura in stadiul astra de agregare.
      oricum, eu am pornit un razboi cu cacatul ala de universitate si faptul ca postez pe-aici niste nume cu intamplari de gen, este doar inceputul:)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s