Asculti Linkin Park sau Limbi’n Parc?

Posted: February 14, 2012 in ai lav roac'en rol

Pierzand vremea si asteptand sa se termine programul de lucru, bantuiam link-urile youtube-ului si am gasit un clip de uzura cu un grafic facut intre trupele de metal si trupele de “fake metal”. In mare parte am fost de acord. Adica daca in partea pozitiva erau puse compenente precum Kreator, Sodom, Slayer, Morbid Angel, Iron Maiden sau Death, de baricada cealalta gaseam pute fripte precum Papa Roach, Limp Bizkit, trupe emo pe care nu le-am recunoscut si visul oricarui tanar cul prin anii 2000, mai ciumegii “LINKIN PARK”. Si brusc, m-o lovit…

Pofta de a asculta “Battery” (varianta live, chiar) si de a-mi baga un deget in cur pentru a scrie despre parasutele americii, zeitatea tineretului inutil de pe intreg mapamondul, cei care se considera trecuti prin viata si care si-au dus curul la uscatorie apoi si-or peridut bonul: Limbi’n parc.

Imi aduc aminte ca prin anul 2001, cand eram intr-o renumita scoala generala (Nr.14 Ploiesti), unde ipocrizia dansa precum dracii satanei pe ceaunele din iad, iar stratificare de grad social se dezvoltase inainte ca termenul sa fie recunoscut in Romania (pe aceasta cale doresc sa le transmit cadrelor didactice din scoala Sfantul Vasile Ploiesti, si a tinerilor de bani-gata care-si tarasc basinile parfumate pe-acolo, toate cele bune, multa sanatate si sper sa se vina cat mai repede ziua in care va veti sculpta crucea si cavoul deoarece o sa rad cu gura pana la urechi atunci cand voi auzi ca vreun kamikaze a alergat pe coridoarele institutiei dumneavoastra, omorand otrava societatii generate de rasele urmatoare de copii). Acolo daca doreai sa fii cul, trebuia sa te imbraci larg, sa porti tricoi cu Chypress Hill, sa fredonezi In The End de la Linkin Park si sa alergi la MTv dupa The Chocolat Starfish and the Hot Dog Flavored Wather de la Fred Durst&Co.

In incinta scolii amintite, daca pronuntai cuvinte inteligente precum Crematory sau Cannibal Corpse, Lacrimosa sau Motorhead, Black Sabbath sau Metallica, persoana receptor avea sa se coloreze in verde si sa se umfle pana la explozie.

Nu era mare pierdere, insa erai exmatriculat imediat pentru incalcarea legilor de cacat de acolo.

Imi aduc aminte ca daca profa de engleza (o vaca imputita care nu a putut face diferenta intre Translate scris de mine si Translati citit de ea, facandu-ma de cacat in fata celorlalti cacati din clasa – sper sa arzi in chinuri si sa n-ai parte de maciuca toata viata ta) mentiona vreodata intr-o fraza In the end… toti incepeau sa fredoneze laba aia de melodie de la Linkin Park. Si ma intrebam ce dracului e asa interesant la ei de a otravit o gramada lume?

Nimic, desigur. Doar ca imbinau rap-ul cu rock-ul new wave in asa fel incat orice prost putea sa-l inteleaga. Adica daca nu aveai nici cea mai mica idee despre rasa din care faci parte, osciland intre rock si rap, puteai asculta Linkin Park si dormeai linistit pe perna.

Am citit o usoara istorie a trupei si mai ales a capului de afis, Chester Bennington (nu stiu daca am scris corect, insa nu manifesta o importanta pentru mine pentru a pierde timpul sa-l caut acum, in acest moment, pe google. Prefer sa pierd timpul in a scrie aceasta paranteza) si am aflat lucruri placute despre el cum ca a fost heroinar si violat de tacsu. Ntz Ntz Ntz… asta e dezavantajul sa traiesti intr-o societate de mare importanta precum statele unite. S-o apucat de muzica si a nascut hit-uri precum In the End, Crawling, Somewhere I Belong, and shit, pentru ca apoi sa faca o fuziune de grad inalt cu Jay-Z, pisandu-se astfel pe toti rasistii din america.

Hai, gata!

Imi bat capu’ de pomana.

Nu-mi pasa mie de viata solistului de la linkin park si nici de putoii aia corditi care asculta asa ceva. E treaba fiecaruia. Ei asculta muzica despre sex anal si parinti abuzivi, eu despre motociclete si mult alcool. Whatever…!

Nu-mi iese din cap insa, momentul in care am incercat sa discut cu doi roackeri din clasa (in anii gimnaziali) intrebandu-i daca au ascultat vreodata Lacrimosa (Lacrimosa = trupa elvetiana, lansata in 1990 si care a scos vreo unspe albume full-leght pana acum, canta gothic-dark erotic din punctul meu de vederer). Cei doi au belit niste ochi cat Rusia la mine, apoi au inceput sa rada facand misto ca nu exista trupa asta decat in mintea mea. Ca Lacrimosa nu este un nume pe care sa-l dai unei trupe de muzica rock. Cretinii dracului nu au avut curiozitatea nici macar sa dea un search acasica pe goagal pentru a afla daca e sau nu asa. E la fel ca atunci cand m-am contrazis cu ei ca ANKARA e capitala Turciei si nu Istambul.

Tema pentru acasa: ascultati cat mai multe melodii Linkin Park si apoi scoateti-va vata din urechi.

Bonus: e ceva ciudat ca in topul ala al metalului adevarat nu apare ManoWar. Cred ca ManoWar-istii vor face spume acum:))))

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s